Relaţii algebrice

Elemente de Matematică și Informatică. Teorie, Probleme. Discuții.
User avatar
Admin
Site Admin
Posts: 768
Joined: 22 Jan 2012, 14:23
Location: România
Contact:

Relaţii algebrice

Postby Admin » 27 Dec 2012, 13:49

$x^3 + y^3 + z^3 - 3xyz = $

$ = (x + y + z)(x^2 + y^2 + z^2 - xy - xz - yz) = $

$ = (x + y + z) \cdot \frac{1}{2} \cdot [(x-y)^2 + (x-z)^2 + (y-z)^2]$



User avatar
Admin
Site Admin
Posts: 768
Joined: 22 Jan 2012, 14:23
Location: România
Contact:

Relaţii algebrice

Postby Admin » 27 Dec 2012, 14:27

Din Problema 3, Clasa a 12-a, Concursul "Ion Barbu - Dan Barbilian", Călăraşi, 29-31 octombrie 2004, partea cea mai grea (punctul d) ) cere ca să se arate că :

$\{x^3 + y^3 + z^3 - 3xyz \, | \, x, y, z \in \mathbb{Z} \} = $ $\mathbb{Z} \setminus \{k \in \mathbb{Z} \, | \quad 3 \mid k , \quad 9 \nmid k \}$

Notând

$E = E(x, y, z) = x^3 + y^3 + z^3 - 3xyz$ , unde $x, y, z \in \mathbb{Z}$.

este destul de uşor de observat că dacă $3 \mid E$ atunci $9 \mid E$.

Rezolvare :

Din postarea anterioară, a doua formă de scriere a lui $E$ poate induce ideea de a face în aşa fel ca a 2-a paranteză să fie $1$ sau $3$ (includem aici înmulţirea cu $\frac{1}{2}$), deci ca numerele $x, y, z$ să fie foarte aproape unul de altul şi obţinând ceva liniar ...

i) $x-1 = y = z \Longrightarrow E = 3x-2$ deci se obţin toate numerele întregi care dau restul $1$ la împărţirea cu $3$

ii) $x+1 = y = z \Longrightarrow E = 3x+2$ deci se obţin toate numerele întregi care dau restul $2$ la împărţirea cu $3$

iii) $x+1 = y = z-1 \Longrightarrow E = 9(x+1)$ , se obţin toate numerele întregi multiplii de $9$ (adică ce mai lipsea)

User avatar
Admin
Site Admin
Posts: 768
Joined: 22 Jan 2012, 14:23
Location: România
Contact:

Relaţii algebrice

Postby Admin » 26 Feb 2013, 01:08

Problemă (Problemă clasică şi foarte importantă - Cu una din demonstraţiile cele mai "naturale")

Dacă sunt numere raţionale şi atunci .
Problema este valabilă dacă înlocuim pe cu orice număr prim .

Deci dacă sunt raţionale iar atunci .

Rezolvare :

Observaţia 1 : Daca macar unul din numerele este nul atunci evident ca si celelalte sunt nule, fiindca si sunt numere irationale (am facut aceasta observatie pentru o demonstratie cat mai completa si mai riguroasa).

Observaţia 2 : Presupunand deci numerele nenule atunci, scriindu-le ca fractii ordinare, aducand apoi la acelasi numitor, inmultind relatia cu respectivul numitor comun obtinem noi numere (care satisfac relatia din ipoteza) dar care sunt intregi .. si simplificand relatia cu putem considera numerele chiar numere intregi si prime intre ele
(Deci ).

Reformulăm atunci problema :
Dacă avem numere întregi nenule prime între ele iar prim atunci nu putem avea : .

Demonstratie. Facem apel la metoda reducerii la absurd.
Presupunem prin absurd ca avem numere intregi nenule prime intre ele iar prim astfel incat : . (***)

Demonstratia propriu zisa (prin aceasta abordare) face apel la formula din prima postare in topic. Folosim deci :



pentru .

Evident , din ipoteza, si atunci adica :

si de aici dar fiind prim trebuie sa avem (1)

Scriem , inlocuim, simplificam relatia prin si obtinem :

si analog obtinem (2)

Scriem , inlocuim, simplificam relatia prin si obtinem :

si analog obtinem (3)

Relatiile (1) + (2) + (3) inseamna ca divide toate cele numere deci acestea nu ar mai fi prime intre ele ..

Contradictie cu presupunerea facuta initial la (***), iar demonstratia este completa.

QED


Return to “Teorie și Probleme”

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 2 guests

mateinfo
UP
cron